top of page
SB05_Thumbnail_fara_portret.png
PPWR Noile reguli pentru ambalaje si impactul in Romania

Sustainability Brief #05 | Global trends, local impact

​

O cutie de comert online prea mare pentru produsul din interior. Un recipient pentru mancare folosit cateva minute. O sticla colectata separat, din al carei material poate fi fabricat un ambalaj nou. Toate intra in discutia despre PPWR, regulamentul european care schimba regulile pentru ambalaje de-a lungul intregului lor ciclu de viata.

​

Pentru Romania, subiectul depaseste Sistemul de Garantie-Returnare. Miza este felul in care proiectam, cumparam, folosim si colectam ambalajele, inclusiv pe cele care nu ajung la un automat de returnare.

 

Experientele Suediei si Finlandei arata de ce infrastructura accesibila, responsabilitatea producatorilor si organizarea reutilizarii trebuie discutate impreuna.

​​

De ce a fost nevoie de un nou regulament

 

In 2024, in Uniunea Europeana au fost generate, in medie, 35,9 kilograme de deseuri de ambalaje din plastic pe locuitor. Au fost reciclate 15,3 kilograme. Rata de reciclare a ajuns la 42,4%, potrivit datelor publicate de Eurostat in octombrie 2026. In zece ani, cantitatea de deseuri din plastic a crescut mai mult decat cantitatea reciclata. [1]

Problema nu se rezolva, asadar, numai prin gestionarea mai buna a ceea ce aruncam. Conteaza si cantitatea de ambalaj introdusa pe piata, posibilitatea folosirii sale repetate si existenta unei utilizari reale pentru materialul recuperat.

 

PPWR inseamna Packaging and Packaging Waste Regulation: Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele si deseurile de ambalaje. Acopera toate materialele si ambalajele provenite atat din gospodarii, cat si din activitati economice. Inlocuieste cadrul directivei din 1994 cu reguli direct aplicabile in statele membre. A intrat in vigoare la 11 februarie 2025, iar data generala de aplicare este 12 august 2026. Diferite obligatii au insa propriile termene si reguli tranzitorii. [2, 3]

​​

Aceasta distinctie conteaza pentru comunicarea publica: aplicarea regulamentului nu inseamna ca toate ambalajele trebuie schimbate simultan sau ca toate tintele pentru 2030 sunt deja obligatorii in 2026.

​

Ce se schimba in practica

​

Prima directie este prevenirea. Fiecare stat membru trebuie sa reduca deseurile de ambalaje generate pe locuitor cu cel putin 5% pana in 2030, 10% pana in 2035 si 15% pana in 2040, fata de 2018. Este o tinta nationala privind deseurile generate, nu o obligatie identica de reducere a vanzarilor pentru fiecare companie. [3, art. 43]

​

A doua directie priveste ambalajele puse pe piata: reducerea greutatii si volumului inutil, proiectarea pentru reciclare si utilizarea plasticului reciclat. Regulamentul introduce cerinte diferentiate, in functie de ambalaj si utilizare. Pentru sticlele de bauturi din plastic de unica folosinta, articolul 7 prevede minimum 30% continut reciclat post-consum, calculat ca medie pe unitate de productie si pe an, pe tip si format. Termenul este 1 ianuarie 2030 sau trei ani de la intrarea in vigoare a actului de punere in aplicare relevant, daca aceasta data este ulterioara. [3]

Pentru o companie, consecinta practica este ca alegerea ambalajului devine si o problema de documentare: specificatii de la furnizori, compozitie verificabila si dovezi de conformitate. O eticheta cu o afirmatie generala despre sustenabilitate nu poate inlocui aceste informatii.

 

A treia directie este reutilizarea. Aceasta presupune ambalaje proiectate pentru folosiri repetate si sisteme care permit returnarea, curatarea si reumplerea lor in conditii de siguranta. PPWR introduce obiective si obligatii pentru anumite categorii si sectoare, precum si restrictii pentru unele formate de unica folosinta din 2030, cu exceptiile prevazute de regulament. Nu exista o interdictie generala asupra tuturor ambalajelor din plastic. [4]

​

Pentru o afacere care analizeaza reutilizarea, intrebarea utila este cum va functiona serviciul: cine preia recipientele, unde sunt spalate, cum sunt redistribuite si cum sunt urmarite pierderile. Simplul fapt ca un recipient este rezistent nu creeaza un circuit de reutilizare.

 

Suedia aduce colectarea mai aproape de locuinta

 

Un exemplu relevant din Suedia priveste ambalajele obisnuite ale gospodariilor, dincolo de recipientele pentru bauturi. Din 1 ianuarie 2024, municipalitatile au responsabilitatea operationala pentru colectarea acestor deseuri. Pana la 1 ianuarie 2027, colectarea in apropierea proprietatii trebuie extinsa in intreaga municipalitate pentru ambalajele din hartie, plastic, metal si sticla. Ambalajele voluminoase au solutii distincte de colectare. Din 2026, municipalitatile trebuie sa colecteze separat ambalaje si in piete publice si parcuri. [5]

​

Lectia pentru Romania este una de organizare a serviciului. Daca sortarea cere drumuri suplimentare sau punctele sunt greu de folosit, informarea consumatorului are limite. Accesul la colectare trebuie gandit pentru toate fluxurile relevante, inclusiv cutii, folii, borcane si alte ambalaje din afara SGR.

 

Aceste masuri suedeze provin din cadrul national de raspundere a producatorilor. Sunt practici relevante pentru obiectivele PPWR, nu obligatii nationale create toate de noul regulament european. Suedia continua, la randul sau, adaptarea la PPWR si publicarea indrumarilor pentru companii. [5, 6]

 

Finlanda combina servicii de colectare si sisteme distincte

​

In Finlanda, colectarea ambalajelor la proprietate a fost extinsa din iulie 2023 la cladirile cu cel putin cinci locuinte, pentru carton, sticla, metal si plastic. Rinki descrie cooperarea dintre municipalitati si organizatiile de raspundere a producatorilor, completata de punctele de colectare accesibile populatiei. [7]

​

Responsabilitatea producatorilor include finantarea gestionarii deseurilor de ambalaje. Ghidul Rinki precizeaza separat ca ambalajele cu garantie nu sunt raportate in sistemul sau de declarare a ambalajelor. Distinctia arata ca gestionarea ambalajelor nu se reduce la un singur mecanism de retur. [8]

 

Pentru bauturi, Palpa administreaza sisteme de garantie-returnare destinate reciclarii materialelor. Pentru sticlele din sticla reumplibile exista un sistem separat. Ekopullo ofera un alt exemplu de infrastructura: unitati reutilizabile de transport pentru distributia bauturilor si pentru logistica retururilor. [9, 10]

 

Pentru Romania, valoarea acestor exemple sta in complementaritate: colectare pentru ambalajele gospodariilor, retur pentru anumite recipiente si logistica de reutilizare acolo unde exista un circuit functional. Ele nu demonstreaza ca un model poate fi transferat fara adaptare la distante, costuri, densitatea populatiei si infrastructura locala.

 

Unde se potriveste SGR in Romania

 

SGR este un exemplu concret de colectare separata stimulata prin garantie. In Romania, sistemul acopera anumite ambalaje primare nereutilizabile pentru bauturi, din plastic, metal si sticla, cu volume intre 0,1 si 3 litri. [11]

Este important sa pastram sensul termenilor: returnarea unui ambalaj nereutilizabil pentru reciclare nu reprezinta reutilizarea aceluiasi recipient. Colectarea, reciclarea materialului si reumplerea unui ambalaj sunt operatiuni diferite.

PPWR prevede, pana la 1 ianuarie 2029, colectarea separata anuala a cel putin 90%, in greutate, a sticlelor de bauturi din plastic si recipientelor metalice de unica folosinta de pana la trei litri, in conditiile si cu exceptiile articolului 50. Tinta nu priveste toate ambalajele, iar sticla nu este inclusa in aceasta obligatie specifica. [3]

De aceea, performanta SGR trebuie discutata in interiorul unui tablou mai larg. O cutie de curierat sau un ambalaj de detergent are nevoie de propriul traseu de colectare si reciclare. Pentru reutilizare sunt necesare alte investitii si alte relatii comerciale decat cele folosite la colectarea ambalajelor de unica folosinta.

​

Ce ar trebui sa pregateasca actorii din Romania

​

Pentru companii, un punct de pornire este inventarul ambalajelor: ce materiale folosesc, in ce cantitati, cine le fabrica si care este rolul juridic al fiecarui operator. Urmeaza discutia cu furnizorii despre documentatia de conformitate si un calendar al cerintelor aplicabile fiecarui format. In achizitii si logistica merita evaluate reducerea materialului inutil si posibilitatea unor circuite de reutilizare.

​

Pentru autoritatile locale si operatorii de deseuri, exemplele nordice sustin o intrebare concreta: cat de usor poate locuitorul sa colecteze separat fiecare categorie de ambalaj si ce se intampla apoi cu materialul? Pentru public, explicatiile trebuie sa distinga ambalajele acceptate in SGR de cele care merg in alte sisteme de colectare.

Acestea sunt directii de pregatire desprinse din analiza, nu o lista exhaustiva de obligatii juridice. Implementarea PPWR continua prin acte delegate, acte de punere in aplicare si indrumari europene. Calendarul detaliat trebuie urmarit pe paginile oficiale ale Comisiei. [12]

​

Schimbarea pe care o aduce PPWR incepe inainte ca ambalajul sa devina deseu. Pentru Romania, progresul va trebui vazut si in cantitatea evitata, in ambalajele folosite efectiv de mai multe ori si in materialele care reintra in productie. SGR contribuie la aceasta transformare; restul ambalajelor au nevoie de aceeasi atentie.

Surse si lectura suplimentara

​

Documentare actualizata la 13 noiembrie 2026. Exemplele nationale sunt prezentate ca practici existente, fara a fi atribuite automat PPWR.

[1] Eurostat, Plastic packaging waste in the EU: 35.9 kg per person, 22 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20261022-1

[2] Comisia Europeana, Packaging waste. https://environment.ec.europa.eu/topics/waste-and-recycling/packaging-waste_en

[3] Regulamentul (UE) 2025/40, in special articolele 7, 43, 50 si 71. https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2025/40/oj

[4] Comisia Europeana, Facts about the new EU rules on packaging and packaging waste. https://environment.ec.europa.eu/topics/waste-and-recycling/packaging-waste/facts-about-new-eu-rules-packaging-and-packaging-waste_en

[5] Naturvardsverket, Kommuners insamling av forpackningsavfall. https://www.naturvardsverket.se/vagledning-och-stod/producentansvar/producentansvar-for-forpackningar/kommuners-insamling-av-forpackningsavfall-fran-hushall-och-vissa-verksamheter/

[6] Naturvardsverket, Packaging and Packaging Waste Regulation PPWR. https://www.naturvardsverket.se/en/guidance/extended-producer-responsibility-epr/packaging-and-packaging-waste-regulation-ppwr/

[7] Rinki, Sorting at home. https://rinkiin.fi/en/sorting-at-home/

[8] Rinki, FAQs about producer responsibility. https://rinkiin.fi/en/producer-responsibility/faqs-about-producer-responsibility/

[9] Palpa, What kind of packaging can be returned. https://www.palpa.fi/for-consumers/what-kind-of-packaging-can-be-returned/

[10] Ekopullo, descrierea sistemelor si a unitatilor de transport. https://www.ekopullo.fi/en/

[11] RetuRO, intrebari pentru consumatori, domeniul SGR. https://returosgr.ro/intrebari-consumatori

[12] Comisia Europeana, Packaging and Packaging Waste Regulation Implementation. https://green-forum.ec.europa.eu/green-business/packaging-and-packaging-waste-regulation-implementation_en

  • LinkedIn
  • Youtube
  • Apple Music
  • Spotify
  • Facebook
  • Instagram

©2026 Sustainable Living

bottom of page