CSRD după Omnibus: cine mai trebuie să raporteze?

Ce înseamnă noul cadru european de raportare a sustenabilității pentru companiile din România.

​

În 2026, Uniunea Europeană a restrâns semnificativ domeniul obligatoriu de aplicare al Directivei privind raportarea de sustenabilitate a companiilor (CSRD). În cadrul revizuit, raportarea obligatorie se concentrează asupra companiilor foarte mari, cu peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri netă anuală de peste 450 de milioane de euro.

​

Dar mai puțină raportare obligatorie nu înseamnă că datele de sustenabilitate dispar din business. Băncile, investitorii, clienții mari și partenerii din lanțul valoric vor continua să solicite informații ESG relevante.

​

Ce s-a schimbat?

​

Europa simplifică raportarea de sustenabilitate și reduce numărul companiilor vizate direct de CSRD. Obiectivul este reducerea poverii administrative, adaptarea mai proporțională a cerințelor și diminuarea presiunii indirecte de raportare asupra furnizorilor mai mici.

​

Ce înseamnă acest lucru pentru companiile din România?

​

Companiile ar trebui să reevalueze dacă se mai încadrează în domeniul de aplicare al CSRD. Analiza ar trebui să ia în considerare:

• numărul de angajați

• cifra de afaceri netă anuală

• raportarea individuală sau la nivel de grup

• categoria juridică în cadrul revizuit

 

De ce contează în continuare dacă ești în afara CSRD?

​

Datele de sustenabilitate rămân relevante pentru finanțare, managementul riscului, relația cu clienții și investitorii, precum și pentru cerințele din lanțul valoric. Și alte reglementări europene vor continua să genereze nevoi de date de sustenabilitate.

Ideea-cheie

​

Mai puțină raportare nu înseamnă mai puțină sustenabilitate.

Întrebarea principală nu mai este doar: „Trebuie să raportăm?”

​

Ci și: „De ce date de sustenabilitate avem nevoie pentru a conduce mai bine businessul?”