România–Suedia: Dialog pentru un Sistem Alimentar Circular

Modele suedeze, soluții locale și cooperare pentru reducerea risipei alimentare

Pe 24 noiembrie 2025, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor România a găzduit cea de-a doua ediție a Romania–Sweden Expert Exchange dedicată Sistemului Alimentar Circular, un eveniment realizat în parteneriat cu Ambasada Suediei la București și Sustainable Living Podcast. Întâlnirea, desfășurată în format hibrid, a reunit autorități centrale, cercetători, reprezentanți ai retailului, ONG-uri și lideri internaționali în domeniul managementului resurselor alimentare.

Evenimentul a fost deschis de Diana Buzoianu, Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, care a subliniat angajamentul României pentru accelerarea măsurilor de prevenire a risipei alimentare, consolidarea cadrului legislativ și întărirea colaborării dintre autorități și sectorul privat. În contextul provocărilor actuale, ministra a accentuat că doar printr-un efort coordonat și prin acțiuni bazate pe date poate fi redus impactul climatic și economic al risipei alimentare.

„Risipa alimentară nu este doar o problemă economică sau de mediu, este și o provocare socială, iar dacă vrem soluții reale, avem nevoie de parteneriate solide. Legislaţia privind reducerea risipei alimentare începe să îşi arate efectele: cantităţile de alimente donate au crescut semnificativ, iar mediul economic se implică tot mai activ. Donarea, vânzarea la preţ redus sau transformarea alimentelor în hrană pentru animale sunt măsuri care pot reduce masiv risipa alimentară, dacă sunt aplicate corect. Băncile de alimente sunt un alt mecanism esenţial care reduce risipa alimentară prin redistribuirea produselor aflate încă în termen care altfel ar fi aruncate. Parteneriatele dintre autorităţi, companii şi ONG-uri sunt cheia pentru ca legea împotriva risipei alimentare să funcţioneze la scară naţională. De aceea, am lansat în consultare publică caietul de sarcini pentru o campanie națională privind managementul deșeurilor, cu un lot special dedicat risipei alimentare care va sprijini crearea de perteneriate între autorități, companii și comunități. Doar împreună putem salva hrana din drumul spre gunoi” a precizat ministra Diana Buzoianu.

Discuția a fost moderată de Raul Pop, Secretar de Stat în cadrul MMAP, care a introdus obiectivele sesiunii și a ghidat dialogul dintre experți. El a evidențiat necesitatea unei platforme de lucru comune între instituții, retaileri, producători și organizațiile neguvernamentale, precum și importanța unui mecanism operațional care să transforme bunele intenții în rezultate concrete.

Perspectivele Suediei: politici integrate, date solide și schimbări culturale

Intervențiile experților suedezi au prezentat modelele de succes ale Suediei în reducerea risipei alimentare la nivel național. Abordarea Suediei se bazează pe politici coerente, acțiuni integrate și o cultură publică în care responsabilitatea față de resurse este parte din educația civică.

Karin Fritz, Advisor în cadrul Swedish Food Agency, care a oferit o imagine de ansamblu asupra strategiei naționale suedeze de reducere a risipei alimentare. Ea a prezentat structura celor patru piloni ai Planului Național de Acțiune: obiective clare și metode de monitorizare, colaborarea dintre actorii lanțului alimentar, schimbarea comportamentelor consumatorilor și stimularea inovației. Datele prezentate au arătat un progres semnificativ în gospodării, unde risipa alimentară comestibilă a scăzut constant – de la 19 kg/locuitor în 2018 la 16 kg/locuitor în 2023, însoțită de o creștere a nivelului de cunoaștere al consumatorilor, relevată de sondajele din 2020, 2022 și 2024. Karin a evidențiat și importanța educației în instituțiile publice, arătând cum măsurarea risipei în școli și cantine a devenit un instrument central pentru îmbunătățirea performanțelor nutriționale și reducerea costurilor.

Prof. Mattias Eriksson, cercetător la Swedish University of Agricultural Sciences a detaliat metodologia suedeză de colectare a datelor privind risipa alimentară. El a explicat că Suedia investește între 50.000 și 100.000 de euro anual în monitorizarea risipei alimentare pe întreg lanțul alimentar, de la producție până la consum. Acest efort sistematic permite autorităților să raporteze anual nivelurile risipei – în prezent, 122 kg/locuitor la nivel național –, dar și să evalueze progresul față de obiectivele stabilite, inclusiv ținta dificilă de reducere cu 20% până în 2025. Mattias a prezentat și situația risipei alimentare în instituțiile publice, unde tipurile de deșeuri alimentare (resturi din bucătărie, pierderi din servicii sau risipă din farfurii) au fost cartografiate în detaliu pentru a fundamenta măsuri specifice.

Lorena Lourido Gomez, Global Food Manager în cadrul IKEA Retail (IKEA Global). Lorena a prezentat evoluția impresionantă a companiei în reducerea risipei alimentare, un efort început în 2012 și accelerat prin implementarea tehnologiilor digitale de monitorizare. IKEA a reușit o reducere de 60,5% a risipei alimentare din producție față de anul 2017, economisind peste 37,8 milioane de porții de mâncare până în 2024. Ea a descris abordarea pe trei niveluri a companiei (reducerea risipei în operațiunile proprii, testarea soluțiilor pentru măsurarea risipei din farfurii și sprijinirea consumatorilor pentru a reduce risipa acasă) subliniind rolul investițiilor în soluții digitale și al colaborării cu parteneri precum Winnow și Minska.

Completând perspectiva globală, Raluca Mocanu, Sustainability Leader în cadrul IKEA România, a prezentat rezultatele implementării locale: folosirea soluției Waste Watcher pentru măsurarea risipei din bucătării, testarea soluțiilor post-consum, trecerea la o ofertă culinară mai sustenabilă, în care 46% din meniu este plant-based, și implementarea unor soluții circulare precum compostarea la fața locului sau colaborarea cu comunitățile locale pentru reutilizarea resurselor organice.

Contribuțiile României: legislație, retail și soluții circulare

Partea românească a dialogului a evidențiat atât progresele, cât și provocările existente. Larisa Petre, Consilier în cadrul Direcției Generale Industrie Alimentară și Comerț a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a prezentat cadrul legislativ recent actualizat, inclusiv prevederile Legii 217 și obligațiile operatorilor economici privind prevenirea risipei alimentare și donarea alimentelor. Ea a subliniat necesitatea publicării regulate a datelor și consolidării unui sistem unitar de raportare, care să ofere o imagine clară asupra fluxurilor alimentare disponibile pentru donații și valorificare.

În continuare, reprezentanții sectorului privat au adus în discuție perspective operaționale. Raluca Mocanu, din partea IKEA România, a detaliat modul în care soluțiile digitale reduc risipa în restaurantele companiei și a evidențiat potențialul produselor plant-based în influențarea comportamentului consumatorilor.

Claudia Ivan, Sustainability Manager la PENNY România, a prezentat un bilanț solid al eforturilor companiei în 2024: peste 2.000 de tone de deșeuri alimentare valorificate în instalații de biogaz, aproximativ 52 de tone transformate în hrană pentru animale, 3.070 tone donate către băncile pentru alimente și o reducere de 22% a cantității totale de deșeuri. Ea a prezentat și o reducere de 31% a ponderii risipei raportate la cifra de afaceri, un indicator esențial al eficienței operaționale, precum și utilizarea tehnologiilor de previzionare bazate pe inteligență artificială și programele de vânzare accelerată a produselor aproape de expirare.

Concluzii și pașii următori

Evenimentul s-a încheiat cu un dialog privind necesitatea unui mecanism de colaborare continuă între autorități, retaileri, ONG-uri și experți internaționali, pentru standardizarea colectării datelor și dezvoltarea de soluții integrate pentru prevenirea risipei alimentare. Expertiza suedeză a evidențiat importanța investițiilor în date și comportamente, în timp ce practica românească a arătat potențialul soluțiilor circulare deja implementate în retail.

Participanții au agreat demararea unui grup de lucru tehnic în perioada următoare, transmiterea ghidurilor suedeze privind donațiile alimentare și necesitatea publicării regulate a datelor privind donațiile și surplusurile. De asemenea, a fost propusă organizarea unei sesiuni dedicate construirii unui mecanism operațional care să sprijine atât colaborarea între actorii relevanți, cât și procesul legislativ.

În perioada următoare, Sustainable Living Podcast va publica un episod special dedicat intervențiilor experților suedezi Karin Fritz, Mattias Eriksson și Lorena Lourido Gomez, oferind publicului acces la discuția  despre soluții, politici și perspective asupra unui sistem alimentar sustenabil.