România și Suedia au discutat la București provocările și oportunitățile implementării noului Regulament european privind bateriile

București, 12 mai 2026 – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România, în parteneriat cu Ambasada Suediei la București și Sustainable Living Podcast, a organizat evenimentul „România – Suedia: Reciclarea bateriilor | Provocări și oportunități”, al patrulea schimb de expertiză din cadrul platformei bilaterale „Innovating Waste Management: Romania–Sweden Exchange”.

Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid, la sediul Ministerului Mediului și online, reunind un număr important de participanți atât în sală, cât și online – reprezentanți ai autorităților române și europene, organizații de conformitate, industrie, reciclatori, colectori, experți și actori relevanți din sectorul bateriilor și economiei circulare.

Evenimentul a avut loc într-un moment-cheie pentru implementarea Regulamentului (UE) 2023/1542 privind bateriile și deșeurile de baterii, discuțiile concentrându-se pe provocările și oportunitățile dezvoltării unui sistem circular funcțional pentru baterii în România.

Evenimentul a fost moderat de Raul Pop, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a deschis sesiunea alături de Marit Braunschweig, Deputy Head of Mission, Embassy of Sweden in Romania. În intervențiile lor, aceștia au subliniat importanța cooperării dintre autorități, industrie și organizațiile europene pentru accelerarea implementării noilor cerințe europene și dezvoltarea unei infrastructuri moderne și eficiente pentru gestionarea bateriilor.

În cadrul sesiunii dedicate perspectivelor suedeze și europene, Moufida Mansouri, Senior Researcher, RISE – Research Institutes of Sweden, a prezentat activitățile și rezultatele institutului suedez în domeniul reciclării bateriilor, cu accent pe tehnologiile de reciclare directă a bateriilor litiu-ion. Prezentarea sa a abordat procesele de separare și recuperare a materialelor catodice și anodice, dezmembrarea diferitelor tipuri de celule și provocările scalării industriale a acestor procese pentru aplicații practice și comerciale.

Eric Ruyters, General Secretary, EUCOBAT, a prezentat principalele schimbări introduse de noul Regulament european privind bateriile, evidențiind tranziția de la o abordare concentrată exclusiv pe gestionarea bateriilor la sfârșitul ciclului de viață către un cadru care acoperă întregul lanț valoric al bateriilor – de la producție și trasabilitate până la reciclare și recuperarea materiilor prime critice. Acesta a subliniat importanța unei implementări armonizate la nivel european și necesitatea unui „level playing field” între statele membre.

Elena Gaspar Ion, Președinte, SNRB, a prezentat perspectivele și provocările implementării Regulamentului european în România, precum și trei scenarii posibile privind calendarul de aliniere națională, care variază între 2028 și 2031, în funcție de ritmul proceselor legislative și administrative. Aceasta a evidențiat necesitatea unei colaborări reale între autorități, producători, organizații de transfer de responsabilitate, colectori și reciclatori, precum și importanța unei implementări etapizate pentru anumite obligații-cheie, în vederea evitării blocajelor și a fenomenului de free-riding.

Zinaida Nazarenko, Relations and Development Director, EUCOBAT, a prezentat provocările practice ale implementării regulamentului european și rolul organizațiilor europene în facilitarea dialogului dintre statele membre și Comisia Europeană. Intervenția sa a evidențiat importanța schimbului de bune practici, a grupurilor tehnice de lucru și a cooperării dintre industrie și autorități pentru dezvoltarea unor soluții eficiente și aplicabile în practică.

Un subiect central al evenimentului a fost viitorul EU Battery Passport, care va deveni obligatoriu începând cu februarie 2027 pentru anumite categorii de baterii, inclusiv bateriile pentru vehicule electrice, bateriile pentru mijloace ușoare de transport și bateriile industriale reîncărcabile. Participanții au discutat provocările legate de standardizarea datelor, interoperabilitatea sistemelor digitale, trasabilitatea și schimbul de informații între actorii implicați în lanțul valoric al bateriilor.

În cadrul sesiunii dedicate perspectivelor românești, Adrian Giurgiu, Președinte al Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic, Camera Deputaților, a subliniat necesitatea unui cadru legislativ flexibil și aplicabil în practică, care să permită atingerea obiectivelor de mediu fără a afecta competitivitatea industriei. Acesta a evidențiat faptul că bateriile trebuie privite ca resurse strategice și surse de materii prime critice, nu doar ca deșeuri.

Adrian Pop, Secretar de Stat, MEDAT, a abordat provocările tehnice și administrative asociate implementării noilor cerințe europene, inclusiv cele privind Battery Passport, trasabilitatea și etichetarea bateriilor. Acesta a subliniat importanța dialogului permanent dintre autorități, industrie și Comisia Europeană pentru clarificarea aspectelor tehnice și dezvoltarea unor soluții funcționale.

Discuțiile și sesiunea de întrebări și răspunsuri au evidențiat complexitatea implementării noilor cerințe europene și necesitatea accelerării coordonării între autorități și industrie. Participanții au subliniat importanța desemnării rapide a autorităților competente, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de raportare și trasabilitate, organizarea unor întâlniri periodice de coordonare și susținerea unei implementări etapizate pentru anumite obligații-cheie.

Evenimentul din 12 mai a reconfirmat interesul crescut pentru dezvoltarea unui ecosistem funcțional și sustenabil al bateriilor în România și importanța cooperării dintre România, Suedia și organizațiile europene relevante pentru susținerea obiectivelor europene privind economia circulară, securitatea materiilor prime critice și tranziția verde.

Evenimentul face parte din sezonul „Voices for Circular Change” al Sustainable Living Podcast, platformă fondată în 2021 în parteneriat cu Ambasada Suediei în România, care contribuie la promovarea dialogului și schimbului de bune practici privind economia circulară și sustenabilitatea.