Agenda 2030 în România: de la strategie și instituții la rezultate care se văd în viața de zi cu zi
Cu mai puțin de patru ani până în 2030, provocarea României nu mai este doar să aibă strategii și obiective de dezvoltare durabilă, ci să le transforme în politici, investiții, bugete și rezultate concrete. Unde s-au făcut progrese, unde rămân cele mai mari decalaje și ce ar trebui să se schimbe până în 2030?
Acestea sunt câteva dintre temele primului episod al seriei speciale „Agenda 2030: de la obiective la implementare”, realizată de Sustainable Living Podcast în cadrul Săptămânii Europene a Dezvoltării Durabile 2026, cu susținerea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Invitatul episodului, László Borbély, Consilier de stat și Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, vorbește despre poziția României față de cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, integrarea sustenabilității în politicile și bugetele publice, rolul companiilor și schimbările care ar trebui să devină vizibile pentru cetățeni până la finalul acestui deceniu.
România a construit cadrul instituțional. Urmează testul implementării
În ultimii ani, România a dezvoltat o infrastructură instituțională dedicată implementării Agendei 2030. Prin PNRR au fost formați peste 2.000 de experți în dezvoltare durabilă, iar ponderea experților atestați din nucleele de dezvoltare durabilă constituite la nivel central a crescut de la 30% la 59%.
În 2025 a fost derulat și primul exercițiu național de colectare a datelor pentru Planul Național de Acțiune în Economie Circulară, cu participarea a 60 de instituții care urmăresc 52 de acțiuni prin intermediul a 271 de indicatori.
Imaginea de ansamblu rămâne însă una cu diferențe importante între obiective. România înregistrează progrese la ODD 7 – Energie curată și la prețuri accesibile și ODD 14 – Viața acvatică, iar rata riscului de sărăcie a scăzut de la 36,1% la 27,9%.
În schimb, decalajele sunt încă mari în domenii precum consumul și producția responsabile, cercetarea-dezvoltarea, apa și biodiversitatea. Amprenta materiilor prime este de 31,7 tone pe locuitor, față de media UE de 13,7 tone, rata de reciclare a deșeurilor municipale este de 12,4%, iar investițiile în cercetare-dezvoltare reprezintă 0,46% din PIB, comparativ cu 2,24% media UE.
După cum subliniază László Borbély în interviu:
„Restanțele cele mai mari sunt însă sistemice [...] Sunt arii unde accelerarea nu mai este o opțiune, ci o urgență.”
Dincolo de poziționările în clasamente internaționale, miza următorilor ani este, așadar, viteza cu care România poate transforma structurile și obiectivele deja existente în rezultate.
De la obiective la bugete publice
Una dintre întrebările centrale ale conversației este legătura dintre Agenda 2030 și modul în care sunt alocate resursele publice.
Prin PNRR a fost dezvoltată o metodologie de planificare bugetară verde, corelată cu Taxonomia UE și principiul DNSH – „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Cadrul legislativ a fost completat în 2024, iar ulterior a fost realizată etichetarea cheltuielilor bugetare pentru mai mulți ordonatori principali de credite, inclusiv ministere precum Transporturile, Energia, Dezvoltarea, Sănătatea, Educația, Agricultura și Economia.
În paralel, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a integrat un mecanism de etichetare a ODD-urilor în platforma guvernamentală pentru Planurile Strategice Instituționale, iar în procesul de revizuire a Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă au fost definite 53 de ținte SMART pentru orizonturile 2030 și 2040.
Este o schimbare importantă de perspectivă: dezvoltarea durabilă nu mai este tratată doar ca o strategie separată, ci începe să fie conectată cu procesele prin care administrația planifică și cheltuiește resursele publice.
Sustenabilitatea trebuie să intre în deciziile ministerelor
Cele 17 ODD sunt interconectate, în timp ce administrația publică funcționează tradițional pe domenii distincte. Tocmai de aceea, una dintre provocările majore este depășirea „silozurilor” administrative.
În perioada februarie–mai 2026, în procesul de revizuire a Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă, au fost organizate 17 sesiuni de focus-grup cu 143 de specialiști și decidenți din ministere. Au rezultat 232 de priorități sectoriale, sintetizate ulterior în șapte priorități naționale de tip cluster, de la sănătate și coeziune la economie competitivă, tranziție energetică și guvernanță.
Următoarea etapă este validarea acestora în grupuri de lucru intersectoriale și împreună cu Consiliul Consultativ.
Pentru companii, raportarea este doar punctul de plecare
Interviul abordează și una dintre temele importante pentru mediul economic: relația dintre raportarea de sustenabilitate și contribuția reală a unei companii la dezvoltarea durabilă.
În ultimii ani, CSRD, standardele ESRS și Taxonomia UE au adus sustenabilitatea tot mai aproape de zona de conformare și raportare. Dar mesajul discuției este că impactul unei companii nu poate fi redus la raport.
Contribuția reală se vede în activitatea de bază: modul în care compania produce, proiectează produse și servicii, utilizează resursele, gestionează lanțurile de aprovizionare, investește în tehnologii mai curate și își dezvoltă oamenii.
László Borbély sintetizează această diferență foarte clar:
„Raportarea este punctul de plecare, nu destinația. Dacă raportarea ne spune unde suntem, strategia, investițiile și deciziile de business ne arată încotro mergem.”
În interviu sunt evidențiate patru direcții în care mediul de afaceri poate merge dincolo de obligațiile legislative: inovarea și investițiile, responsabilitatea pentru întregul lanț valoric, capitalul uman și parteneriatele dintre companii, administrație, universități, ONG-uri și autorități locale.
Cum ajunge Agenda 2030 în viața de zi cu zi
Pentru cetățean, succesul Agendei 2030 nu se măsoară însă în numărul de strategii sau indicatori, ci în schimbări pe care le poate vedea și resimți direct.
În sănătate, datele prezentate în interviu indică scăderea ratei nevoilor medicale nesatisfăcute de la 4,9% la 2,2%. În energie și locuire, schimbarea se vede în gospodăriile care își produc energia și în blocurile și școlile renovate energetic. În educație, exemplele includ digitalizarea claselor și dezvoltarea campusurilor pentru învățământul dual.
Există însă și domenii unde decalajele rămân evidente. În cazul siguranței rutiere, rata indicată în interviu este de 7,8 decese la 100.000 de locuitori, față de media UE de 4,4.
În acest sens, mesajul este simplu: cetățeanul nu trebuie neapărat să cunoască terminologia Agendei 2030 pentru a-i putea evalua rezultatele. Acestea ar trebui să fie vizibile în calitatea serviciilor publice, accesul la energie, transport, educație, sănătate și într-un mediu mai curat.
Trei schimbări care ar putea defini succesul în 2030
Privind către finalul acestui deceniu, interviul identifică trei transformări majore care ar putea arăta că Agenda 2030 a produs o schimbare reală în România.
Prima este o economie mai competitivă, mai verde și mai circulară, în care companiile investesc în inovare, eficiență energetică și tehnologii curate.
A doua este o tranziție verde și digitală care produce beneficii și pentru oameni: competențe noi, locuri de muncă de calitate, educație relevantă, reducerea inegalităților și acces mai bun la servicii esențiale.
A treia este o administrație publică capabilă să gândească și să acționeze pe termen lung, integrat și pe baza datelor.
După cum spune László Borbély:
„Obiectivele de dezvoltare durabilă trebuie să se regăsească în deciziile publice, în investiții, în bugete și în modul în care evaluăm rezultatele.”
Cu mai puțin de patru ani până în 2030, aceasta este, de fapt, miza: trecerea de la existența unei arhitecturi de dezvoltare durabilă la capacitatea de a produce rezultate măsurabile în economie, în administrație și în viața de zi cu zi.
Datele și declarațiile prezentate în articol provin din interviul Sustainable Living Podcast cu László Borbély, Consilier de stat și Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, realizat în cadrul seriei speciale „Agenda 2030: de la obiective la implementare”, ESDW 2026.
Comentarii